Leave Your Message

Cumu tastà u vinu in quattru passi?

2024-03-20

vinutastà hè qualcosa chì qualcunu pò fà, tuttu ciò chì avete bisognu hè un vetru di vinu è u vostru cervellu.

Ci hè quattru passi per a degustazione di u vinu: vede, annusà, tastà è dì. Pigliemu li unu à unu.

Prima, fighjate - visione

Osservà currettamente l'aspettu di u vinu hè a prima cosa da fà quandu tastà u vinu. L'apparizione di un vinu pò furnisce infurmazioni nantu à l'annata di u vinu, quantu hè statu invechjatu, a so cundizione attuale è ancu a so acidità. In generale, hè necessariu analizà da trè aspetti: clarità, intensità di culore è culore.

1. Culore: Simply put, rossu hè vinu russu, peach hè vinu rosatu, biancu hè vinu biancu. E parolle chì descrizanu u culore pò esse in generale: rossu: rossu brique, rossu gemme, rossu ciliegia, rossu fragola, rossu rosa, rossu granata, etc.; Biancu: biancu cristallu, giallu chjaru, oru chjaru, ambra, giallu paglia, giallu paglia, etc. Quandu discriva u culore, u culore di u mediu è u cantu di u vinu hè diversu, è u culore di u bordu hè OK quandu discrive u culore.

Cumu tastà u vinu in quattru passi (1) ms3
Cumu tastà u vinu in quattru passi (2) 5hl

2. Intensità di u culore: u culore di u vinu vene principarmenti da a pelle di uva, perchè u vinu russu ùn piglia micca u prucessu di fermentazione di a buccia, cusì u culore serà assai più scuru, è u vinu biancu in generale deve esse sbucciatu, per quessa, u culore hè più chjaru. U pigmentu di u vinu svanisce gradualmente cum'è u vinu invechja. I degustatori di vinu sperimentati indovinà l'annata di un vinu basatu annantu à u cambiamentu di culore. Di sicuru, u fattore chì deve esse u culore di vinu ùn hè micca solu l'annu, ma ancu in relazione cù altri fatturi.

3. Chjarificazioni: Observe si u vinu hà impurità, s'ellu hè trasparente, nuvole o micca?

U vinu bonu deve esse chjaru è trasparente. S'ellu hè nuvoloso, pò esse contaminatu da bacteria, o cuntene certe impurità è ùn hè micca filtrata. Di sicuru, certi vini boni anu ancu precipitazione, ma assicuratevi di capiscenu chì a precipitazione ùn significa micca turbidità. U vinu biancu hè spessu più propensu à a precipitazione cà u vinu russu, qualchì vinu biancu ùn hè micca trattamentu stabile, ci sarà cristallizazione di l'acidu tartaricu, vale à dì "diamante di vinu". U vinu rossu invechjatu hè spessu precipitatu, u sedimentu hè generalmente cristallizazione di l'acidu tartaricu, precipitazione di buccia, fece è proteina, è avà ci sò assai vini boni seranu filtrazione incompleta per mantene u gustu propiu di u vinu. U statu di preservazione di u vinu pò esse riflessu da u locu di u sedimentu, s'ellu ci hè sedimentu nantu à una parte di una buttiglia di vinu, significa chì a buttiglia di vinu hè tenuta per un bellu pezzu. Decanter hè adupratu per decanter i vini chì si sò stallati.

2. Odore -- odore

Dopu à versà u vinu in u biccheri, prima di a tazza scuzzulate, pudete smell it, in questu tempu u nasu per accettà l'aroma, chjamatu "aroma staticu", questu aroma hè assai debbule, è poi ligeru tazza scuzzulate, cusì chì l'aroma di u corpu di u vinu si sparghje lentamente, pocu à pocu per sente u so aroma. Ricurdativi di ùn cuntinuà à scuzzulate u vetru.

Sort out the aroma vocabulary that is often used to avoid the situation that it is difficult to summarize the aroma.

Cumu tastà u vinu in quattru passi (4) n4p

Savore bacca rossa: cirasa, fragola, cranberry, lampone, etc., soprattuttu apparisce in aromu dolce, vinu rossu di culore più chjaru, cum'è Pinot Noir, Camry, Grenache è cusì.Sapore di bacca rossa: ciliegia, fragola, cranberry, lampone, etc., soprattuttu apparisce in aroma dolce, vinu rossu di culore più ligeru, cum'è Camry, Grenache Noir, è cusì.

Savore di bacca nera: mirtilli, prugna nera, mulberry, currant nera, etc., spessu appariscenu in un aroma riccu, vinu russu scuru, cum'è syrah, Cabernet Sauvignon.

Fragrance di frutta: agrumi, limone, mela verde, etc., soprattuttu appariscenu in u vinu biancu, cum'è Chenin blanc, Sauvignon Blanc, Riesling è cusì.

Altre parole aromatiche: tartufo, terra, odore minerale, erba, tè verde, amanduli tostati, fiori di rosa, etc.

3. Taste - taste

U gustu si riferisce à u gustu di u vinu, chì dipende principalmente da a dulcezza, l'acidità, u tanninu è u gustu.

Dolcezza:vinuhè divisu in dolce, semi-dolce, secca è semi-secca, tipu dolce hà u più altu cuntenutu di zuccaru, u tipu seccu hà u minimu cuntenutu di zuccaru, avemu bisognu di apprezzà u gustu.

Acidità: Cumu ghjunghje l'equilibriu dolce è agria, u corpu pienu, hè u principale bisognu di tastà. Se l'acidità hè troppu altu, hè troppu acidicu, s'ellu hè troppu bassu, ùn mancarà a vitalità.

Tanini: Tanini sò principarmenti truvati in uva, sementi è steli, è u cuntenutu di tannini pò determinà u gustu di u vinu. Struttura è struttura. U vinu seccu più bisognu di tannini per sprimà a so struttura, se a mancanza di tannini, u corpu sarà magre è debule, tannini ricchi di vinu rossu pò sustene u almacenamentu, in u battèsimu di l'anni per vede a postura più perfetta.

Cumu tastà u vinu in quattru passi2u1

Dopu à u gustu: Dopu avè ingugliatu un soru di vinu o sputatu, l'aroma cumencia à sviluppà lentamente in bocca, è l'aroma cumplessu hè sbulicatu una capa dopu l'altru. Longu è cumplessu hè l'espressione di u bonu vinu.

Quartu, dì - riassume

A valutazione generale principia da 50 punti, è i 50 punti rimanenti sò custituiti da l'altri quattru cumpunenti, sapori è struttura: 20 punti; Aroma: 15 minuti; Qualità generale è putenziale: 10, culore è apparenza: 5.

Cumu dì è cumu dì hè un ligame assai impurtante, pò esse discrittu passu à passu attraversu i trè passi precedenti di u record, u vinu ùn pare micca grandi prublemi.